Clinica Ana Medical Center – Ploiesti

Alergia, mai agresiva ca niciodata

Suntem intr-un secol aflat sub amprenta poluarii, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice si a egocentrismului dus la limitele de sus ale materialismului. Toate aceste directii sfasie efectiv fiinta umana in toate felurile, motiv pentru care organismul biologic este si el afectat atat de tare, incat se contureaza din ce in ce mai mult o noua dominare a unor boli considerate neglijabile pana acum: alergiile, depresiile, anxietatea, stresul si bolile autoimune.

Igiena exagerata, agresiunea organismului cu substante chimice si consumul de alimente tratate chimic reprezinta o parte importanta dintre factorii declansatori ai aparitiei bolilor alergice. Din cauza igienei exagerate, sistemul imunitar nu mai este direct angrenat in lupta cu microbii si devine mult mai sensibil la substantele banale cu care intra in contact, ducand in final la alergii.

Incidenta bolilor alergice

Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, in prezent estimandu-se ca aproximativ 20% din populatia mondiala si 25% din populatia europeana sufera de alergii, persoanele afectate fiind de orice varsta, dar cu precadere copii, adolescenti si adulti tineri. Se estimeaza ca, in acest ritm, in viitor, unul din doi oameni va avea o afectiune alergica.

Ce este alergia?

Din cauze necunoscute pana in prezent, sistemul imunitar produce in cantitate crescuta niste anticorpi (Imunoglobuline E), fata de anumite substante numite alergeni, substante tolerate insa de majoritatea persoanelor. Este vorba despre un raspuns imunitar indreptat intr-o directie gresita. Exista si alte mecanisme de producere a reactiilor alergice, dar cel mai frecvent intalnit este acesta prin lgE.

Exista un risc crescut dat de predispozitia genetica, unde riscul estimat al copilului sa fie alergic depaseste 50% daca unul din parinti este alergic si devine si mai mare daca ambii parinti sunt alergici.

Bolile alergice se pot manifesta la nivelul pielii si mucoaselor (urticarie, angiodem cu sau fara localizare de gravitate), la nivel digestiv (alergii alimentare, diaree, meteorism abdominal), la nivelul ochilor (conjunctivita alergica), la nivelul cailor respiratorii (rinita, astm bronsic alergic) sau chiar la nivelul intregului organism (reactii sistemice – soc anafilactic).

Tipuri de alergii si simptome

Cele mai cunoscute sunt alergiile respiratorii, numite rinite, rinosinuzite, astm bronsic alergic. Principalele manifestari ale alergiilor respiratorii sunt:

– in cazul rinitei alergice: stranut, mancarimea nasului (prurit nazal), nas care curge apos (rinoree apoasa), nas infundat (obstructie nazala bilaterala, alternanta);

– in cazul astmului alergic: mancarime in cerul gurii (prurit palatinal) si in ureche (prurit otic), oboseala (fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mancare (anorexie), scaderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia), tuse, respiratie suieratoare (wheezing), senzatie de sufocare (dispnee) sau de constrictie a pieptului.

Alergiile respiratorii se pot manifesta sezonier sau zi de zi (peren), in functie de prezenta alergenului cauzator si se pot prezenta in forme diferite de severitate. Cei mai frecventi alergeni respiratori sunt acarienii din praful de casa, mucegaiurile, polenurile, epiteliile si perii de animale de companie (caini, pisici, iepuri, porcusori de guineea etc.).

Alergiile alimentare se manifesta rapid dupa ingerarea alimentului alergenic si se manifesta prin prurit orofaringian, eruptii cutanate pruriginoase, edeme faciale, linguale sau glotice (acesta din urma reprezinta edem cu localizare de gravitate, putand determina sufocare si deces prin insuficienta respiratorie acuta), greata, varsaturi, diaree sau uneori reactii brutale ale intregului organism, asociate cu scadere de tensiune arteriala (soc anafilactic).

Principalii alergeni alimentari sunt: proteinele laptelui de vaca, albusul si galbenusul de ou, alunele, arahidele, soia, pestele, telina, morcovul, faina de grau, rosiile, kiwi, bananele, cafeaua, cacaua, piersicile, caisele etc. Teoretic, orice proteina alimentara poate fi alergenica.

Pe langa cele 2 categorii mai exista si alte tipuri de alergii: alergii la veninul de insecte, alergii medicamentoase, alergii la animale etc.

Diagnosticul alergiei

Diagnosticarea alergiei si identificarea alergenului care cauzeaza reactia alergica sunt uneori dificile, necesitand identificarea acestor IgE specifice prin diverse metode. Se pot efectua teste alergologice, fie cutanat (tehnica prick), fie prin recoltare de sange si tehnici specifice de laborator.

Testarea cutanata prick este cel mai des utilizata (folosind solutii standardizate de alergeni pentru testare), este cea mai ieftina si mai rapida (rezultatele se obtin in 15-20 minute) si este mai bine corelata cu adevaratele sensibilizari alergice relevante pentru simptomele pacientului. Este nonagresiva, nedureroasa si nepericuloasa, daca este efectuata corect, in corelatie cu istoricul alergic al pacientului si cu stadiul de boala prezent.

Testarea alergologica din sange se indica doar pentru pacientii la care nu se pot respecta conditiile unei testarii cutanate corecte, sunt investigatii invazive (presupun recoltare de sange venos), sunt mult mai scumpe, iar rezultatele se obtin in cateva zile, in functie de laborator.

Atentie: Masurarea nivelului seric de IgE total nu este foarte valoroasa pentru stabilirea unui diagnostic de alergie, ea fiind doar orientativa, deoarece exista multi pacienti alergici cu IgE total normal.

Pentru pacientii cu alergie respiratorie se impune, de cele mai multe ori, efectuarea unor investigatii ale functiei pulmonare, cea mai utilizata fiind spirometria.

Spirometria masoara, cu ajutorul unui aparat numit spirometru, volumele si debitele de aer pe care le mobilizeaza plamanul unei persoane, la un moment dat. Este o metoda noninvaziva, usor de realizat, ieftina, reproductibila. Prin aceasta investigatie se evidentiaza mai ales obstructia cailor respiratorii, severitatea si reversibilitatea acesteia la tratament bronhodilatator. E bine de efectuat seriat, repetat, fie in diverse momente ale zilei, fie in functie de simptomele pacientului, pentru a obiectiva cauzele acestora, fie pentru monitorizarea raspunsului la tratament. Ea este esentiala pentru diagnosticarea si stabilirea severitatii astmului bronsic.

Atentie: Trebuie stiut ca toti pacientii cu rinita si rinosinuzita alergica ar trebui sa efectueze spirometria, pentru ca aceasta afectiune se asociaza foarte frecvent cu astmul bronsic.

Autor: Dr. Monica Schifirnet, medic primar alergologie si imunologie la Ana Medical Center Ploiesti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *